Am evoluat trăind în grupuri mici și egalitariste, dar am ajuns să locuim în comunități de milioane de membri. Mulți occidentali se simt înstrăinați în societatea modernă, în ciuda incontestabilelor beneficii pe care le aduce aceasta, iar fenomenul nu este deloc unul nou. Cu zeci de ani înainte de Revoluția Americană, Benjamin Franklin observa cum coloniștii englezi fugeau pentru a li se alătura amerindienilor; fenomenul invers nu avea loc niciodată.

Soldații întorși din războaiele prezentului nu se mai regăsesc, odată ajunși acasă. Nostalgia camaraderiei de pe front și, adesea, tulburarea de stres postraumatic îi împiedică să se reintegreze într-o societate care, altfel, pare să le ofere totul. Sintetizând date oferite de istorie, antropologie și psihologie, Sebastian Junger ne dovedește că, plăsmuind o lume mai sigură și mai prosperă, am dat uitării lucruri fundamentale pe care evoluția le-a zidit în chiar ființa umană. Le putem descoperi în această carte, împreună cu amerindienii shawnee sau kiowa, tribul african !kung, supraviețuitorii războiului bosniac și veteranii americani.

„Un volum care te pune pe gânduri... O adevărată bijuterie.” The Washington Post

„Tribul e alarma care ar trebui să ne trezească. Să sperăm că nu vom adormi la loc.” Minneapolis Star Tribune

„Ideea cu care putem rămâne după parcurgerea acestei cărți este că solidaritatea şi cooperarea sunt adânc imprimate, din punct de vedere evoluţionar, în ADN-ul uman. Le putem accesa oricând și mai ales în contextul pandemiei de azi. Oamenii sunt construiți ca să se întrajutoreze și se bucură de beneficii enorme când fac asta, scrie Junger. Aceste beneficii sunt atât sociale, cât și psihice - cooperarea ne crește nivelurile de oxitocină, iar asta are efecte pozitive atât pentru individ, cât și pentru comunitate.” Citește recenzia completă pe blogul Art.

Citește un fragment pe blogul Art. 

„Ce au în comun triburile cu războaiele din istoria noastră recentă? Sentimentul de apartenență la o comunitate și solidaritatea, observă Sebastian Junger, în cartea Tribul. Despre întoarcerea acasă și apartenență, recent publicată la Editura Art, în traducerea lui Radu Lilea.” Citește un fragment pe Scena9. 

„Reporter: Ați înțeles că acel om face parte din tribul nostru comun, de ființe umane.  Ce pierde societatea când pierde simțul apartanenței la acest trib?

Sebastian Junger: Cred că pierde moștenirea umană comună, de specie socială în care indivizii depind de cei din jur pentru siguranță și subzistență.  Capitalismul, acest mare motor economic, ne-a adus foarte multe lucruri bune  - domnia legii, drepturile omului, prosperitate pentru o porțiune considerabilă a populației umane - dar și un soi de mecanizare a vieții, organizarea societății de masă într-un fel care nu-i în armonie cu moștenirea noastră evolutivă și e greu de suportat din punct de vedere psihologic.” Ascultă și citește interviul cu autorul Sebastian Junger pe rfi.ro.

 „Predictibilitatea fără greș a vieții într‑o suburbie americană mă făcea să sper – în chip iresponsabil – că se va produce un uragan sau o tornadă ori că se va întâmpla ceva care să ne pună în postura de a ne uni pentru a supraviețui. Ceva care să ne dea senzația că suntem un trib. Nu‑mi doream distrugere și haos, ci, dimpotrivă, solidaritate.

Voiam să am șansa de a‑mi dovedi importanța în comunitate, în fața semenilor, dar trăiam într‑un timp și într‑un loc în care nimic periculos nu se întâmpla. Cu siguranță, asta constituia o experiență nouă în viața omenirii, m‑am gândit eu. Cum să te maturizezi într‑o societate care nu cere de la tine niciun sacrificiu? Cum să devii bărbat într‑o lume în care curajul nu este necesar?”

Descoperă pe blog și alte povești despre solidaritate.