Pe savant l-ați omorât, iar pe spion îl veți iubi
Britanicul John Lawton este, cu intermitențe, om de televiziune și om de litere în ultimele trei decenii, tot astfel cum își schimbă domiciliul între nordul Angliei, coasta de Est a SUA și Toscana. Aparițiile sale publice sunt tot atât de comentate precum lista hobby-urilor declarate: cultivarea cepei și a soiurilor rare de cartofi. Dar nu prezența ca spectacol, pe viu sau în media, i-a câștigat lui John Lawton un loc pe lista selectă a celor mai buni 50 de autori de cărți polițiste și de mistere din secolul al XX-lea, publicată de „New York Times”, ci romanele sale cu detectivul și agentul de contra-informații Frederic Troy.
Între 1995 și 2017, apar nu mai puțin de opt cărți avându-l ca protagonist pe Frederic Troy, un investigator Scotland Yard provenit dintr-o familie de imigranți ruși de după Revoluția din Octombrie care reușește să-și găsească o nouă prosperitate și, deci, un statut social înalt în Marea Britanie. Black Out reprezintă debutul lui John Lawton, deși în evenimentele seriei Troy, desfășurate înaintea, în timpul și după cel de-Al Doilea Război Mondial, ar fi al treilea în cronologie. Totuși, nu există motiv de panică pentru cititor, fiindcă autorul și-a scris cărțile în așa fel încât fiecare are povestea încheiată, misterul rezolvat și crimele ispășite.
Ceea ce este nota personală a lui Lawton, probabil venită din experiența sa de viață și muncă, se simte constant încă de la începutul romanului: o atenție deosebită acordată amănuntului de decor și verosimilității împletirii acțiunii polițiste în țesătura vastă a istoriei. Unora li s-ar putea părea că Black Out este o carte lentă, tocmai din cauza notei personale a autorului. Ar fi o greșeală să lase romanul din mână, după primele 25 de capitole – din cele 100 – se va vedea oricum că totul este motivat în maniera de a scrie a lui John Lawton.
În Black Out povestea începe la sfârșitul bombardamentelor germane asupra Londrei, în 1944. Frederic Troy, deocamdată doar sergent în Scotland Yard, trebuie să afle cine ucide savanți germani care au fost aduși pe ascuns de pe continentul ocupat de naziști, pentru a lucra împotriva acestora. Troy, așa cum insistă să fie numit personajul, nu este singurul prins în nodurile formate de crime, minciuni, trădări, spionaj, coincidențe incredibile, întâmplări care sfidează logica, dar cad la locul lor ca piesele unui puzzle imens, către finalul petrecut la Berlin, sub blocada sovietică din 1948. De-a lungul celor patru ani și celor 100 de capitole, Troy se îndrăgostește de cine nu trebuie – un foarte bine realizat personaj feminin, femeie fatală născută în New York, dar ajunsă spioană sovietică în Londra – și se ia la harță cu agențiile de spionaj britanice și americane, supraviețuind miraculos și învățând pe parcurs că a gândi repede este tot atât de important ca a trage primul.
Evident, nu trebuie să mire că John Lawton a vândut drepturile de ecranizare pentru toate romanele sale. Nimic nu s-a materializat încă, fie pentru HBO, fie pentru vreo casă de producție cinematografică, probabil fiindcă perspectiva istorică de care vorbeam cere un efort financiar ridicat. Însă în lumea sa de cetățean liber al mapamondului, John Lawton nu pare îngrijorat că poveștile lui Frederic Troy ajung mai încet în atenția publicului larg. Întocmai ca într-o anchetă criminalistică, graba ar putea duce la o concluzie greșită.
John Lawton, Black Out
Traducere din limba engleză și note de Iulia Dromereschi
Editura Paladin, 2019