LOUIS PERGAUD (1882-1915), învăţător şi fiu de învăţător, se naşte în satul Belmont din regiunea Franche‑Comté, învecinată cu Elveţia. Satul era vestit pentru cele douăzeci şi cinci de iarmaroace anuale şi pentru turta dulce ce se făcea acolo. Louis Pergaud îşi continuă studiile la Besançon, apoi la Şcoala Normală (Paris), unde i se vor reproşa lecturile nonconformiste şi ideile republicane. Debutează ca poet, iar în 1910 obţine Premiul Goncourt pentru cartea de povestiri De Goupil à Margot (De la vulpe la Margot), deşi concurenţii săi fuseseră Apollinaire şi Colette.
Pasionat de natură şi animale (toată copilăria şi‑a însoţit tatăl la vânătoare), este socotit un scriitor animalier. Remarcabile sunt culegerea de povestiri pe această temă La Revanche du Corbeau (Revanşa corbului, 1911), cât şi Le Roman de Miraut, chien de chasse (Romanul lui Mirau, câine de vânătoare, 1913). În 1912 însă, odată cu publicarea Războiului bumbilor, cititorii săi vor descoperi un emul al unui Rabelais, dar şi un scriitor de o mare originalitate. Cartea a fost ecranizată de cinci ori, în 1936, 1962, 1994 şi de două ori în 2011.
În 1915, la numai treizeci şi trei de ani, sublocotenentul Louis Perguad este ucis pe râul Meuse, în una din sângeroasele bătălii ale Primului Război Mondial.
