Ediția cu numărul cincizeci și unu a Clubului de carte Paladin ne-a adus în atenție un clasic al genului apărut tocmai în 1952: Orașul, de Clifford D. Simak, publicat și la noi într-o ediție elegantă la Editura Paladin, în anul 2018, în traducerea lui Petru Iamandi. Prilej cu care ne-am adus aminte, pe lângă discuțiile despre motive, teme, surse de inspirație și autori inspirați la rândul lor de Simak, și despre un alt roman al autorului apărut la noi, Halta, publicat de Editura Pygmalion cu vreo douăzeci de ani înainte de Orașul.

Orașul explorează perspectivele multiple ale civilizației umane de-a lungul timpului, prezentând o lume postumană în care oamenii au lăsat orașele în urmă pentru a trăi în armonie cu natura. Temă abordată în povestirile de început care alcătuiesc acest roman-puzzle, un ansamblu de povestiri cu teme comune ce se citesc una după alta și care, adunate, alcătuiesc un întreg cu început, miez și final.

În el, Simak abordează teme profunde legate de identitatea umană și evoluția societății, iar stilul duios, molcom, al autorului, pe care l-am întâlnit și în Halta, poate specific unor autori din epoca respectivă (sau poate așa se cerea de către reviste sau edituri, cine știe?), contribuie din plin la fluența care poate ar lipsi în cazul unei astfel de alcătuiri mai neobișnuite a unui roman.

Original și filosofic, ținând cont că totuși este un precursor al multor alte scrieri de gen din perioada respectivă (Asimov a fost primul care ne-a venit în minte în timp ce discutam, autor cu un stil mai sec, mai concis, mai lipsit de zorzoane decât cel al lui Simak), Orașul explorează câteva teme destul de inovatoare la vremea respectivă: relația cu natura, unde propune o viziune diferită asupra relației dintre om și mediu, prezentând o societate postumană care a renunțat la fervoarea urbană în favoarea unei conviețuiri pașnice cu natura, perspective multiple asupra timpului, căci autorul explorează istoria și viitorul uman într-un mod inedit, oferind o privire surprinzător de cuprinzătoare asupra evoluției speciei noastre, evoluția umană/ singularitatea (excelent abordate în poate cea mai frumoasă povestire din roman), examinând direcțiile posibile ale evoluției umane, inclusiv transformările fizice și mentale care pot apărea în viitorul îndepărtat, identitatea și conștiința, prin abordarea unor întrebări esențiale despre ceea ce înseamnă să fii uman, investigând natura identității și a conștiinței în contextul schimbărilor dramatice ale speciei umane în viitor, utopia și distopia, întrucât explorează conceptele de utopie și distopie prin prezentarea unei lumi postumane care, în ciuda unor aspecte aparent ideale, ridică întrebări cu privire la costurile și compromisurile asociate cu orice societate aparent perfectă sau, nu în ultimul rând, raportul dintre om și tehnologie, examinând modul în care tehnologia poate influența și modela umanitatea, scoțând în evidență potențialele riscuri și beneficii asociate progresului științific și tehnologic.

Prin faptul că Orașul reprezintă nu doar o poveste captivantă, o reflecție profundă asupra condiției umane, ci și o operă care a introdus câteva concepte inovatoare și speculații cu privire la evoluția umană, creând o lume cu elemente SF ce au inspirat și influențat nenumărați autori, aducând în prim-plan aspecte semnificative ale existenței umane și evoluției societății, el rămâne o operă de referință a anilor cincizeci, când începeau să primeze scrierile despre pericolele proliferării nucleare, ale totalitarismului, ale aventurării în spațiu și cucerii acestuia, progresul tehnologic etc. Romanul scris de Simak, deși alcătuit din povestiri publicate în ani diferiți, a evitat aproape în totalitate să fie considerat depășit din cauza progresele înregistrate până acum în toate domeniile.

Clifford D. Simak – Orașul, Editura Paladin, 2018, trad. Petru Iamandi