Claire North: SF-ul reprezintă explorarea întrebărilor noastre primordiale despre oameni și viitorul nostru
Catherine Webb, Kate Griffin sau Claire North? Cine a fost autoarea care și-a întâmpinat cititorii cu glume, povești și zâmbete, transformând două evenimente de la a XIV-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest în discuții intense și, nu de puține ori, amuzante, despre literatură, provocări, paradoxuri, călătorii în timp și universuri paralele? După o incursiune rapidă în universul fantasy din Atingerea, unde fantomele sunt periculoase, egoiste și imprevizibile, și o călătorie amețitoare alături de protagonistul volumului Primele cincisprezece vieți ale lui Harry August, în vârstă de doar 899 de ani, Claire North și-a vrăjit cititorii printr-un atelier de storytelling (Why in the world?) și le-a (re)amintit că este și o maestră a improvizației.
Claire North întotdeauna zâmbește. Râde. Gesticulează. Și povestește. A avut nevoie de câteva minute ca să își cucerească auditoriul și să formeze o conexiune cu publicul. Cred că suntem atât de obișnuiți să îi urcăm pe autori pe piedestaluri și să îi considerăm inaccesibili, încât nu știm cum să reacționăm când îi întâlnim: suntem surprinși de energia lor, de ușurința cu care ne împărtășesc anecdote sau temeri, de bucuria cu care răspund la întrebări, de interesul pe care ni-l acordă în cele câteva minute cât așteptăm să ne semneze exemplarele, când încercăm să nu ne bâlbâim și vrem să le mulțumim pentru aventuri, personaje și „suferința” care vine la pachet cu fiecare lectură.
Pseudonimele nu reflectă stiluri diferite. Claire întotdeauna a scris pentru un public apropiat de vârsta ei: la sfatul agentului, și-a însușit două pseudonime pentru a delimita genurile abordate, alternând între young adult, aventură, fantasy și science fiction. M-a uimit pasiunea cu care ne-a spus că I always write as me. Nu există trei autoare sau trei stiluri. Claire scrie doar despre ceea ce iubește, altfel nu ar reuși să scrie o carte bună, și are câteva „unelte” prin care modelează fiecare pseudonim într-o extensie a imaginației, fără să schimbe felul în care abordează personajele și primul dialog pe care îl poartă cu protagoniștii: „Te văd. Știu că ți s-a întâmplat ceva rău.”
Când a ales numele de Claire North, editorul i-a spus că vrea ceva accesibil, dar și un nou tip de literatură. La 25 de ani a început să scrie de plictiseală Primele cincisprezece vieți ale lui Harry August, un roman descris ca „literatură pură”. Reacția autoarei la remarca editorului a fost savuroasă („Eu credeam că e SF”), concluzia ei fiind că dacă alegi să o numești atât de pretențios... pare că ești snob.
Din păcate, autoarea nu a reușit să călătorească în toate locurile în care se desfășoară acțiunea romanelor sale, însă ea alocă o importanță mai mare experiențelor umane în detrimentul tumultului social. Claire preferă să se concentreze pe detalii și atmosferă, pe dialect, vestimentație și prețul fructelor, pe temerile și dorințele personajelor, lăsând uneori în umbră contextul politic, economic și/sau social. E atrasă de preferințe personale și evită folosirea clișeelor culturale.
Din fericire, autoarea ne-a făcut o surpriză și ne-a spus că va încerca să-și aducă personajele în România! A venit la a XIV-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest ca să-și întâlnească fanii și viitorii cititori, în căutare de idei, inspirație și, de ce nu, de metode inedite de a-și tortura protagoniștii, pregătită pentru o nouă aventură și de următoarea provocare (să sperăm că nu va scrie din nou cu furie).
Un text de Simona Stoica
Fotografii de Andreea Arsene