Ziua în care a nins

Când am văzut coperta aceasta, foarte familiară mie, pe site-ul editurii Arthur, nu mi-a venit să cred! Ziua în care a nins în limba română! Am fost atât de încântată că abia am aşteptat să ajung vineri la Gaudeamus să dau de ea. Numai că vineri nu sosise, aşa că a trebuit să-mi mai temperez elanul până duminică, atunci când am pus, în sfârşit mâna pe ea.

Prima oară v-am povestit despre ea prin 2012, o aveam în limba engleză, comandată de pe Bookdepository. Şi tot de atunci cred că n-am mai răsfoit-o, pentru că s-a rătăcit pe undeva prin casă. Sunt sigură că n-aş fi dat-o, pentru că ţineam mult la ea, dar dacă am dat-o, sper că un copil, undeva, s-a bucurat mult de ea, la fel ca şi mine când am deschis-o prima oară.

Culmea este că Ziua în care a nins nu este o carte extrem de complexă, ba dimpotrivă. Şi atunci ce ţi-a plăcut aşa de mult la ea? O să mă întrebaţi voi. Păi tocmai asta! Faptul că dintr-o carte pentru copii, cu o povestioară de câteva rânduri, învăţăm că adevăratele bucurii ale vieţii sunt cele care vin din lucrurile simple.

Peter este un băieţel care se trezeşte într-o dimineaţă şi descoperă că a nins afară. Încântat, îşi pune hăinuţa roşie, şi iese afară să se bucure de zăpadă. Face urme pe zăpada proaspăt aşezată, construieşte un om de zăpadă, dă cu băţul într-un copac şi îi pică zăpadă în cap, se caţără pe un troian de zăpadă, face un bulgăre pe care îl ascunde în buzunar, face un înger de zăpadă şi ajunge acasă cu şosetele ude, povestindu-i mamei, cu încântare, toate peripeţiile avute.

Citește în continuare pe www.laurafrunza.com.