„Watchmen” de Alan Moore și Dave Gibbons – capodopera grafică a psihologiei supereroilor
Ceea ce Alan Moore și Dave Gibbons reușesc să aducă publicului cititor cu Watchmen trece de barierele unui roman grafic obișnuit și se ridică la sfera celor mai bune cărți scrise vreodată.
Întotdeauna mi-au plăcut poveștile cu supereroi, unde o amenințare umană sau extraterestră este zdrobită de dibacitatea eroilor mascați. Fie că vorbim de Marvel sau DC, aceste povești au cunoscut un boom în urmă cu vreo 12 ani, atunci când a apărut universul Avengers, filmele cu Iron Man sau Captain America îndreptându-se spre un public mult mai tânăr decât benzile desenate aveau în minte. La polul opus îi avem pe cei de la DC, care s-au axat spre o formă mai întunecată, mai apropiată de realitatea coruptă în care trăim.
Ei bine, Watchmen nu este nici Marvel, nici DC. Este o entitate cu totul superioară oricăror alte benzile desenate, unde personajele sunt croite după tiparul omului de rând, cu obsesii, probleme, frământări reale, iar amenințarea siguranței poporului își trage seva dintr-o problemă politică, așa cum secolul trecut a avut.
