Scandalul - roman colosal, dur și necruțător

Pe de-o parte, aș vrea să păstrez romanul acesta doar pentru mine pentru că mă simt atât de legată de poveste încât simt că aș dezvălui ceva din intimitate dacă aș vorbi despre ea. Dar imediat îmi amintesc una dintre lecțiile pe care mi le-a oferit Backman aici: o voce poate face o diferență, chiar dacă este gălăgie. Și-apoi îmi vine să vorbesc întruna despre cartea asta pentru că este cea mai bună citită în 2018 și printre cele mai bune din viața mea de cititoare. Nu e nevoie să citiți recenzia, oricum nu veți afla concret despre ce este vorba în carte. Mai bine citiți citatele de la sfârșitul articolului, ca să vedeți ce poate Backman să facă și ce roman colosal, dur și necruțător a reușit să plăsmuiască.

În Björnstad există multe feluri de a muri și doar unul de a trăi: singur, dar printre ceilalți. Iar singurătatea e chiar mai inventivă decât moartea și te poate însoți în mai multe moduri. Însă locuitorii au găsit o modalitate de a se elibera de durere și tristețe: prin hochei. Lovesc pucul de parcă ar fi iubirea pierdută, omul drag care a murit și nu a luptat mai mult pentru viață, societatea nedreaptă, părinții prea ocupați, tot ce i-a durut. Mai mulți oameni se pot uita la același lucru, dar fiecare să vadă altceva. Pot auzi același cuvânt, dar să-l perceapă diferit. ,,Pac'' este refrenul acestei povești, cuvântul care se repetă de-a lungul romanului. Pac! Așa se aude o armă, când tragi cu ea! Pac! Așa se aude când dai în puc. Pac! Așa se aude când închizi un sicriu, doar că se aude mai încet pentru că e sicriul mic al unui copil. Dar cum se aude când ți se frânge sufletul și ți se schimbă viața? Nu se aude nimic. Sunetul e mut în locuitorii din Björnstad, în toți.

Citește continuarea recenziei pe blogul Sandrei Deaconu.