Recenzie Seraphina (Seraphina #1) de Rachel Hartman
Seraphina are un inceput destul de lent, cu un vocabular destul de pretențios, dar ideea de baza se observa ușor: regatul Goredd gazduieste atât oameni, cat si dragoni ce pot lua infatisare umană. Relațiile dintre cele doua specii este foarte precară, căci o pace subreda de 4 decenii este pusă mereu la îndoiala prin diverse altercații. Cand printul mostenitor este ucis intr-o maniera "dragoneasca", tensiunea creste si pare sa prindă doua persoane la mijloc: Seraphina, o cântăreața de la curte, si Printul Lucian Kiggs.
Elementul relativ nou adus in prim-plan de către autoare il constituie linia de sânge a eroinei noastre: Seraphina este pe jumătate dragon, pe jumătate om -- pe scurt, după perceptia oricui din regat, o blasfemie. Insa adevarul este ascuns pentru a nu oferi pretextul unei rascoale din ambele părți. Seraphina e un personaj curajos, o fata de încredere, plină de determinare si cat se poate de talentata si i-am respectat deciziile, chiar daca uneori nu erau cele mai strălucite.
