Recenzie „Roșu și negru” de Stendhal

Am citit această mini-serie a lui Stendhal și acum două veri, cred, iar pe-atunci i-am acordat pe GoodReads numai 2 steluțe. O găseam plicticoasă și anostă, cu prea multe descrieri sucite și personaje irelevante, fără un rol bine stabilit în text.

Când am primit o ediție nouă și revizuită a cărților lui Stendhal de la prietenii de la Editura Art, am zis că trebuie să le recitesc și să văd dacă îmi creează alte impresii. Dacă pe atunci am oferit seriei 2 steluțe pe GoodReads, acum i-aș da 4.

Cartea urmărește povestea lui Julien Sorel, fiul unui tăietor de lemne, inteligent și șarmant, un tânăr cu aspirații mari, care încearcă din răsputeri să urce pe scara socială. Își formează caracterul bărbătesc trecând prin două perioade amoroase dificile, care îi pun la încercare răbdarea și fidelitatea. Cred că Roșu și negru este unul dintre cele mai bine scrise bildugsromane, creionând destinul unui copil care învață, treptat, să devină bărbat și să dea piept cu viața din spatele zidurilor protectoare.

Cred că Roșu și negru este o adevărată ficțiune istorică; Stendhal a luat fragmente din realitatea zilelor de atunci, le-a transfigurat artistic și le-a plasat într-un cadru spațio-temporal foarte bine determinat și creionat cu o desăvârșire ieșită din comun.

Citește în continuare aici.