Povestea care a cucerit mapamonul

După ce parcurgi primele pagini ale romanului lui Fredrik Backman îți faci repede o imagine despre protagonistul său, Ove: genul acela de bătrân morocănos și arogant, rigid, conservator, mereu gata să își impună punctul de vedere, intolerant in raport cu felul în care a evoluat lumea din jurul său. E genul acela de personaj care te arată cu degetul, un coșmar pentru vecini, pentru vânzători, chiar și pentru câinii sau pisicile din cartier: obsedat de reguli, dominat de prejudecăți, de un pragmatism inflexibil.

Alternând prezentul cu trecutul, Fredrik Backman dezvăluie istoria dificilă a acestui personaj: rămas fără mamă la o vârstă fragedă, alături de un tată distant emoțional (căruia ajunge să-i semene în cele din urmă), acel gen de tiran pragmatic, zgârcit și tăcut, Ove e nevoit să renunțe la școală de timpuri și să lucreze pentru a se întreține. Persecutat și înșelat uneori, Ove își clădește caracterul mai degrabă pe fapte, decât pe vorbe, cu încăpățânare și lentoare, reușind însă, în momente critice să-și câștige respectul tocmai pentru consecvența sa principială. Deși personalitatea și așteptările sale îl recomandă pentru o carieră militară, Ove este lăsat la vatră din cauza unui defect fizic și alege să lucreze mai departe în construcții și în salubrizare, învățând multe lucruri despre construcția caselor și reparatul mașinilor.

Citește continuarea recenziei pe blogul Libris.