''Hoţul'' de Megan Whalen Turner
Poate că unii au să zică că e plictisitoare şi că nu se întâmplă mai nimic. Descrierea şi monologul, jucând un rol important în complexitatea operei. Mie chiar asta mi-a plăcut. Îmi plac descrierile, şi uneori mă pierd când e prea multă acţiune (de-asta ultimul capitol l-am citit de două ori). Călătoria în căutarea pietrei durează poate prea mult, chiar şi eu mi-am zis ''nu mai ajungeţi odată acolo?''; neştiind unde e acel acolo, nici măcar personajele nu ştiu (poate doar unul). Dar, într-un final ajung. În timpul călătoriei facem cunoştiinţă mai bine cu personajele, din perspectiva lui Gen. Şi sunt prezentate informaţii despre zei şi cum a fost creată lumea. Acestea sunt fictive, şi atât numele zeilor, cât şi numele ţinuturilor doar sună cum ar fi greceşti.
